porumbeialbi
592 poze   103858 vizite
Pagini: 1 2 3
722px-Satinette; satinette
722px-Satinette
rotat; pava/pavas alb/rotat/voltat
rotat
atika
atika
Fani Drakopoulou
Fani Drakopoulou
you
you
dana
dana
albastru
albastru
blondineti
blondineti
blueti
blueti
cuci
cuci
paun
paun
paun
paun
Pagini: 1 2 3


Comentarii album • 63
Mikhael 9 aprilie 2014  
Mai aveti Pescarus Chinezi de vanzare?
  Raportează
cristicraiova 12 ianuarie 2014  
foarte frumos cainele SHAR PEI ,o frumusete sa va traiasca.
  Raportează
petrisor35 12 septembrie 2013  
ce pret au rasele de porumbei pe care le deti?
  Raportează
barbulescu 24 august 2013  
dau la schimb king si pescarusi chinez pe blondineti, capucini, pomeranieni,maltezi ,gusati horseman, egipteni plutitori,etc astept oferte
  Raportează
bundu 1 februarie 2013  
frumosi vargatii
  Raportează
VoicuMihaiCristian 6 ianuarie 2013  
foarte frumos tot ce ati prezentat
  Raportează
enghisjan 23 decembrie 2012  
superbtot ce detineti
  Raportează
anonim
rares 9 decembrie 2012  
  Raportează
anonim
rares 9 decembrie 2012  
  Raportează
anonim
rares 9 decembrie 2012  
  Raportează
albanicornel 2 noiembrie 2012  
vand negri trenati
  Raportează
porumbeialbi 12 octombrie 2012  
VAND FAMILIE MATURA DE STRUTI sub pretul pietei 3000 euro FAMILIASI PUI 5 PUI DE STRUT 200 EURO BUCATA. TEL 0748294226
jud Alba, Teius NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL NEGOCIABIL
  Raportează
pusky 3 octombrie 2012  
ASOCIATIA CRESCAOTILOR DE PASARI SI ANIMALE MICI LUDUS 2011 organizeaza targ de porumbei,pasari de curte si animale mici de blana in data de 7 octombrie duminica.Targul va avea loc in curtea scolii generle nr 1 ,langa benzinaria Moll.
Orar: 07-14
Va asteptam cu drag!!
  Raportează
anonim
fane 21 septembrie 2012  
vreau sa cumpar bluieti ne aparat nr meu 0765294606 astept sa ma suni
  Raportează
Mironeanu1A1 12 mai 2012  
Foarte frumos tot ce detii succes mare!
  Raportează
paulll 28 aprilie 2012  
foarte frumos tot ce deti suces in continuare
  Raportează
paunimarinel 13 aprilie 2012  
Frumoase pasari!
  Raportează
ciprichesint 11 aprilie 2012  
foarte frumoşi tot ce detiiiii baftă multă
  Raportează
pusky 29 martie 2012  
Asociaţia “Crescătorilor de păsări şi animale mici

Luduş 2011” – Judeţul MUREŞ

Organizează târg de păsări şi animale mici în data de 1 aprilie.
Târgul va avea loc în curtea Şcolii Generale nr.1 Str. Republicii nr. 55, pe E 60,langa benzinaria Moll.
Orar : 7.00 – 14.00
Vă aşteptăm cu drag !

Contact :0735553670
  Raportează
pusky 3 martie 2012  
Asociaţia “Crescătorilor de păsări şi animale mici

Luduş 2011” – Judeţul MUREŞ

Organizează târg de păsări şi animale mici în anul 2012 în data de 4 martie , 1 aprilie, 2 septembrie, 7 octombrie, 4 noiembrie şi
2 decembrie
Târgurile vor avea loc în curtea Şcolii Generale nr.1 Str. Republicii nr. 55, pe E 60.
Orar : 7.00 – 14.00
Vă aşteptăm cu drag !

Contact :0735553670
  Raportează
pusky 16 februarie 2012  
EXPOZITIA ZONALA de porumbei, pasari de curte ,pasari de colivie si animale de blana LUDUS 2012 in data de 17 -19 februarie in sala de sport a Scolii Generala nr. 1 pe E 60.

Program de vizitare – Simbata - orele 8-19
- Duminica –orele 8- 14

Duminica 19 Februarie se va organiza tirg in curtea scolii
  Raportează
pusky 30 octombrie 2011  
Asociaţia “Crescătorilor de păsări şi animale mici
Luduş 2011” – Judeţul MUREŞ

Organizează târg de păsări şi animale mici în anul 2011 în data de 6 noiembrie.
Târgurile vor avea loc în curtea Şcolii Generale nr.1 Str. Republicii nr. 55, pe E 60.
Orar : 7.00 – 14.00
Vă aşteptăm cu drag !

Contact :0735553670
  Raportează
porumbeialbi 19 august 2011  
Heretismata
  Raportează
butbogdan 15 august 2011  
frumoosi sunt din salaj
  Raportează
gardanelu 16 iulie 2011  
foarte frumos tot ce detineti
bafta an continuare
  Raportează
lascoimarian 9 iulie 2011  
ff sa va traiasca si succes in continuare va astept cu drag pe pagina mea
lascoimarian.sunphoto.ro
  Raportează
madarcypy 26 iunie 2011  
frumoasa gagica din poza 011, 014
  Raportează
indyy 31 mai 2011  
de vanzare ROSTOWI SI VOLGA
  Raportează
ionut22 26 mai 2011  
fff
  Raportează
ciupuligacosmin 15 aprilie 2011  
frumos
  Raportează
anonim
arbërisht 2 aprilie 2011  
  Raportează
anonim
PLATONAS 27 martie 2011  
Viata si opera lui Platon


Platon (427-347 �.e.n.). Numele adevarat a lui Platon este Aristokeles. A fost numit Platon datotita chipului sau viguros. Descendent dintr-o familie nobila - dupa mama �nrudit cu Solon si dupa tata din neamul regesc al codrizilor - Platon primeste o educatie aleasa. �n tinerete s-a ocupat de poezie si pictura. La v�rsta de 20 de ani, venind sa participe la un concurs de poezie l-a �nt�lnit si l-a ascultat pe Socrate. Puternic impresionat de �ntelepciunea acestuia, el se dezice pentru totdeuna de poezie si devine elevul lui Socrate si nu l-a mai parasit p�na la moartea acestuia �n anul 399. Zguduit ad�nc de moartea iubitului sau �nv�tator, Platon pleaca �ntr-un sir de calatorii.
Platon se refugiaza o vreme la Megara, unde se bucura de prezenta lui Euclid, un alt elev al mentorului sau. A �ntreprins, apoi, mai multe calatorii la Siracuza, �n Sicilia, �n vederea aplicarii acolo a reformelor politice propuse de catre el, prin asa numite constitutii.
Convingerea l-a �nsotit toata viata, a fost aceea ca actiunea politica, respectiv deciziile politice drepte, pot fi bazate numai pe o cunoastere profunda, adica pe filosofia autentica. Din aceasta perspectiva trebuie interpretata maxima sa politica: ori filosofii ar trebui sa fie regi, ori regii sa devina filosofi.
Prima mare calatorie �n agara Greciei Mici, �ntreprinsa �n mod cert, este realizata de catre Platon la v�rsta de 40 de ani �n Italia de Sud (Sicilia), numita �n acea vreme Grecia Mare. Cu acest prilej i-a cunoscut direct pe unii pitagoreici, precum Archytas din Taren, care preda aici. La curtea din Seracuza a tiranului Dionysos cel Batr�n l-a cunoscut si pe Dio, cumnatul acestuia, pe care a �ncercat sa-l c�stige pentru ideile sale de forma politica. De acest episod al vietii lui Platon se leaga una dintre putinile traditii �ndoielnicie referitoare la biografia sa: se spune ca Dionysos cel Batr�n l-a v�ndut pe Platon ca sclav �n Egina, deoarece �i considera suparatoare prezenta �n Siracuza. Prietinii ar fi fost aceea care l-ar fi cumparat si eliberat din sclavie, dar acest lucru nu a putut sa �mpedice ca dezamagirea lui Platon sa fie foarte mare. Multi comentatori ai biografiei sale considera ca, desi exista multe �ndoieli legate de veridicitatea acestei �nt�mplari, ea ar pute axplica, totusi hotar�rea lui Platon de a se retrage din politica si de a deschide o scoala filosofica �n Atena, celebra Academiei.
Numele scolii sale a provenit de la piata dedicata lui Heros Akademus, aflata �n apropiere. Organizarea scolii se aseamana oarecum cu cea a societatilor pitagoreice, fiind bazata pe principiul irarhiei. Activitatea sa �n cadrul academiei nu a �nsemnat, �nsa, pentru Platon, o retragere definitiva din politica. Se pare ca unul dintre obiectivele cele mai importante ale scolii sale, care va functiona aproape 1000 de ani, a fost acela de a contribui la pregatirea politica a celor care urmau sa poarte raspunderea treburilor publice. Se spune ca pe frontonul Academiei erau trecute cuvintele: "Cine nu e geometru nu poate intra aici". Nici acest lucru nu poate fi certificat �n mod absolut; este sigur, �nsa, ca matematica (geometria) a jucat un rol deosebit at�t �n structurarea planurilor de studii �n Academie, c�t si-n fundamentarea teoriei metafizice a lui Platon. Academia lui Platon va functiona p�na �n anul 529 e.n., c�nd �mparatul Iustinian a emis ordinul de �nchidere, nu at�t din motive ideologice - crestinismul devenise de mult timp greligie oficiala �n imperiu -, c�t, se pare, din dorinta de a-si �nsusi averea considerabila a acestui asezam�nt cultural. Momentul �nchiderii scolii este considerat a reprezenta linia de separare clara �ntre platonismul pag�n si cel crestin (vezi capitolul Augustin).
Platon �ntreprinde o a doua mare calatorie �n Sicilia la v�rsta de peste 60 de ani, �n timpul domniei lui Dionysos cel T�nar, urmasul celui Batr�n. Acualul tiran parea sa fie extrem de interesat de filosofie si de introducerea unor reforme politice �n statul sau. Probabil ca Platon a fost deosebit atras de perspectiva de a putea pune �n practica teoria sa despre constitutia unui stat ideal. Dar si de aceasta data, deci s-a dedicat cu toata fiinta acestui proiect, actiunea sa este sortita esecului, �ntruc�t Platon este suspectat ca pregateste o rasturnare a puterii. Platon �ntreprinde ultima calatorie �n Italia de sud peste 4 ani. Esecul definitiv al proiectului sau de a pune �n practica teoria sa despre stat �l determina sa se dedice p�na la moarte doar treburilor din cadrul Academiei.
Platon s-a stins din viata �n anul 347, la v�rsta de 80 de ani.

Opera lui Platon

Cea mai importanta parte a operei sale o reprezinta celebrele dialoguri, lucrari �n care abordarea unei anumite probleme filosofice se realizeaza, de regula, prin dialogul dintre Socrate (ca personaj central) si diversi cetateni atenieni. Dialogurile sale sunt adevarate capodopere filosofico - literare, ne�ntrecute prin frumusetea si profunzimea lor. Personajul principal al tuturor dialogurilor este Socrate. Opera lui Platon reprezinta astfel un elogiu adus �nvatatorului iubit, condamnat pe nedrept si a carui memoriei vrea s-o reabiliteze. Pentru a facilita studierea operei platonice, cercetatorii �mpart dialogurile �n trei categorii, conform perioadelor de evolutiei sufleteasca a filosofului: dialogurile scrise �n tinerete, numite "socratice", deoarece unele dintre ele au fos scrise, probabil, �nca �n timpul vietii lui Socrate, dialoguri de maturitate si, �n sf�rsit dialoguri de batr�nete. Exista si lucrari care nu - au caracter de dialog, ca Apararea lui Socrate sau ca cele treisprezece scrisori, din r�ndul carora doar cea de-a saptea este considerata autentica. Ca si �n cazul multor altor filosofi antici (Pitagora, Aristotel), se pare, ca alaturi de opera scrisa a lui Platon, exista si o importanta, parte a g�ndirii sale care a fost cunoscuta doar de catre discipolii sai. Aceasta parte ne - (sau incomplet) cunoscuta a g�ndirii platoniciene este constituita at�t din interventiile filosofului la cursul Academiei, c�t si, se pare, din ideile care l-au apropiat pe Platon, la v�rsta a treia, tot mai mult de mistica pitagoreica. �n deja amintita scrisoare a saptea exista urmatorul mesaj: "Nu exista nici o lucrare a mea despre aceasta tematica, nici nu va exista, pentru ca ea nu poate fi comunicata prin cuvinte, ca alte �nvataturi ..." Aristotel, care vorbeste nu numai o data de �nvataturile nescrise ale lui Platon, a sustinut ideea ca, spre sf�rsitul vietii sale, Platon ar fi �mbratisat teoria numerelor de la pitagoreici, ceea ce a dus la o asimilare a ideilor (platonice) cu numerele (pitagoreice). Unele parti ale g�ndirii sale pot fi reconstituite pe baza notelor unor discipoli: este cazul, de pilda, al prelegerii lui Platon: "Despre bine", care ne arata o posibila directie uramata de g�ndirea lui Platon, �n afara de cea din dialoguri.
Platon este continuatorul si desav�rsitorul conceptii socratice. Impresionat de descoperirea lui Socrate, Platon o generalizeaza si o reinterpreteaza. El aprofundeaza conceptul (notiunea) socratic si �l transforma �n "idee". Tot ce exista are un corespondent conceptual. Astfel de notiuni generale ale celor ce exista aievea, scrie Aristotel, el le-a numit Idei, spun�nd ca lucrurile stau �n afara accestora si �si capata denumirea dupa ele. Astfel se contituie teoria Ideilor a lui Platon conform careia conceptele, notiunile generale capata o existenta de sine statatoare,, independenta de cea a lucrurilor. Ideea este, deci, conceptul ontologizat.
Din cele relatate mai sus observam ca Platon depaseste cu mult pe Socrate. Daca pentru Socrate ideile sunt notiuni, concepte (adica rezultat al activitatii intelectuale), apoi pentru Platon ideile sunt �nsasi existenta �n toata plenitudinea ei (lucrurile din lume �si au �n ea temeiul sau). Noi avem ideea fumosului ca notiune fiindca obiectul ei, ca frumosul �n sine este o esenta absoluta. Aceste idei sunt existenta autentica. Numai acele idei pot fi cunoscute de catre ratiune, deoarece totul �n afara de ele se desface �ntr-o continua schimbare si poate produce doar o perceptie.
Teoria ideilor este esenta si punctul culminant al filosofiei platonice. Ce reprezinta aceasta teorie a ideilor si cum ajunge Platon la formularea ei? Platon n-a expus �n nici un dialog al sau, �ntr-un mod sistematic teoria sa despre idei. O pregatire epistemologica a acestei teorii o gasim �n dialogul "Tectet". Ca si Socrate, Platon sustine ca simturile ne dau doar cunostinte relative. Adevarul poate fi cunoscur doar cu ratiunea. Daca simturile ne aduc cunoasterea lumii neschimbatoare a ideilor. Aceasta este doar punctul de pornire. �n genere, �n dialogurile din prima perioada, teoria ideilor lipseste sau, cel mult, e abia sugerata uneori. Preocuparile lui Platon se �ndreapta, continu�nd linia lui Socrate, spre domeniul valorilor etico-estetice. Scopul sau principal este respingerea relativismului axiologic al sofistilor. Platon avea sa curete valorile de orice relativitate si sa le acorde statutul unor existente �n sine, independente. Teoria ideilor apre, deci din nevoia asigurarii ontologice a valorilor si se manifesta initial ca o ontologie a valorilor. Nu fara rezerva si ezitari ea va deveni apoi o ontologie generala.
Un rol important �n elaborarea teoriei Ideilor a revenit sugestiilor matematicii, asa cum le-a interpretat platon. Conform �nvataturii lui Platon, existenta se scindeaza �n doua lumi radical deosebite: lumea Ideilor, accesibila numai inteligentei si numita de aceea lume inteligibila, drept urmare, lumea sensibila. Ideile sunt, potrivit acestei ontologii, existente reale, desi nesensibile. Realitatea, pentru Platon, nu se identifica cu materialitate. Desi nu sunt materiale, Ideile sunt reale, ba chiar sunt mai reale, �n plan ontologic, dec�t lucrurile. Transcendenta lor �n raport cu lucrurile este o teza esentiala a platonismului. Ideile alcatuiesc un domeniu ontologic deosebit de cel al lucrurilor individuale. Pentru a le caracteriza, Platon utilizeaza conceptia eleata: Ideile sunt unice, imobile, imuabile, eterne, absolute, izolate unele de altele. Pentru descrierea lumii lucrurilor, el �ntrebuinteaza termenii teoriei devenirii: lucrurile sunt schimbatoare, ele apar si dispar, sunt �n continua miscare si transformare si patrunse de contradictii.
Potrivit celebrei alegorii a pesterii din partea a VII-a a dialogului "Republica", lucrurile sunt umbre palide, inconstiente ale Ideilor, care sunt adevarata realitate. Ideile mereu exista si nu devin nicic�nd, iar lucrurile sunt mereu �n devenire, dar nu exista niciodata. Ceea ce ram�ne mereu cu sine identic poate fi cunoscut numai prin g�ndire, iar ceea ce mereu se schimba, fara a fi o existenta adevarata, prin intermediul simturilor. Cea dint�i (ideea) este prototipul, cea de pe urma (lumea lucrurilor) numai copia lor.
Astfel, teza principala a �nvataturii platonice consta �n afirmarea unei lumi a ideilor care consta �n afirmarea realitatii unei lumi a ideilor care contine esentele, modelele tuturor lucrurilor. �n "mitul cavernei" din dialogul "Republica" Platon descrie cum trebuie �nteleasa aceasta lume a ideilor. Oamenii sunt comparati de el cu niste prizonieri, legati �ntr-o pestera. Ei nu pot privi �napoi si nu vad lumina Soarelui care lumineaza din spate. �n fata lor ei vad doar umbrele obiectelor si propria lor umbra, proiectate pe peretii pesterii. Pestera este lumea sensibila, prizonierii sunt oamenii. Simturile ne creaza iluzia ca umbrele, pe care le vedem, sunt unica lume reala. Noi vedem doar lucrurile sensibile, care sunt doar niste umbre ale prototipului etern. Pe calea perceperii noi nu vom ajunge niciodata la cunoasterea lumii inteligibile a esentelor metafizice ale lucrurilor. Zadarnic vom privi, de exemplu, lucrurile frumoase sau faptele virtuase, daca nu ne vom ad�nci p�na la cunoasterea ideii de frumos �n sine sau a ideii metafizice de dreptate. Omului �i vine foarte greu sa se desprinda de cunoasterea superficiala a lucrurilor ca umbre si sa se ad�nceasca p�na la cunasterea esentelor. Smuls cu forta din pestera si adus la lumina Soarelui, prizonierul nu este �n stare sa vada nimic: lumina �l orbeste. Pentru a fi �n stare sa cunoasca esentele, prizonierul trebuie mai �nt�i sa-si obisnuiasca ochii, sa vada lumina. O data ce a cazut lumina, �nsa, el nu mai doreste sa se �ntoarca �n pestera. El stie deja ca realitatea adevarata nu este cea a umbrelor, a sensibilului, dar aceea care o cunoastem prin inteligenta.
Omul ajunge la cunoasterea ideilor prin mai multe trepte. Prima treapta, scrie el �n dialogul "Republica" este opinia. Treapta a doua este cunoasterea logica ori notionala, superioara primei. Pentru a cunoaste esentele trebui sa trecem si dincolo de cunoasterea logica ori nationala, superoara primei. Pentru a cunoaste esentele trebuie sa trecem si dincolo de cunoasterea logica. Treapta a treia este cunoasterea intuitiva, care ne aduce la cunoasterea ideilor. Platon numeste aceasta intuitie reamintire. Reamintirea aici nu trebuie confundata cu memoria obisnuita. Ea este inutila lumii inteligibile. Pentru a explica sensul acestei reamintiri, Platon recurge la mitul, conform caruia sufletul omului a intuit ideile �n stare de preexistenta, �ntr-o alta lume, �ntr-o alta viata pe care el a trait-o deja. La venirea lui �n lumea aceasta si intrarea sa �n corp, sufletul a uitat iarasi aceste idei. Reamintirea lor este trezita �n clipa �n care omul priveste obiectele din aceasta lume, ce au asemanare cu Ideile, intuite �n starea de preexistenta.
La contemplarea ideilor, filosofii pot ajunge numai �n masura �n care ei se pot descatusa de corpul lor. Corpul este o mare piedica pentru suflet, tin�ndu-l �n lumea simturilor si a aparentelor, el �i fr�neaza tendinta catre stiinta si virtute, catre binele si frumosul etern. Anume de aceea �n dialogul "Phaidon", Socrate nu spera sa ajunga la cunostinta desav�rsita dec�t atunci c�nd sufletul se va elibera definitiv de corp. Sufletul a existat totdeuna, el este nemuritor. Aceasta si face posibila Intuitia Ideilor prin reminiscenta. Sufletul a cunoscut deja aceste idei �ntr-o alta viata, de aceea esenta lui este eterna. �nchis �n corp ca �ntr-o cetate el �si pastreaza totusi esenta sa pura. Sufletul este simplu, el nu se mai poate descompune si de aceea este nemuritor. Corpul, dimpotriva, este compus si supus pieririi. Scopul filosofului este de a purifica sufletul de viciile impuse de corp si de a-l re�ntoarce la esenta sa originala.
Ideile sunt nu numai temeiul obiectelor lumii, dar si scopul catre care se �ndreapta sufletul omului. Numai filosofii reusesc sa se elibereze din priezonieratul lumii sensibile si sa se ridice la intuitia divinului, a ideilor eterne. �n clipa �n care sufletul nostru priveste o forma frumoasa, spun Platon, �n el se trezeste reamintirea frumosului original, pe care l-a intuit c�ndva. �n sufletul nostru se trezeste atunci o nastolgie de ne�nvins dupa acel prototip etern. Aceasta nostalgie ne m�na cu o putere demonica �ndemn�ndu-ne sa realizam �n lumea aceasta o copie a prototipului etern. Aceasta nostalgie a sufletului nostru dupa lumea vesnica a prototipurilor eterne, dupa Bine, Frumos si adevar este exprimata de Platon prin notiunea de "Eros". �n dialogurile "Phaidon" si "Sympozion", Platon defineste "Erosul" ca nazuinta ce misca sufletul filosofului spre lumea Ideilor, intuite c�ndva �ntr-o alta lume. Erosul este forta care �l determina pe om sa tinda spre lumea Ideilor. Fara de el lumea senzoriala si lumea Ideilor ar fi sortite sa stea una �n fata alteia, izolate si fara nici o sansa de a mai fi cumva legate. �ntre cele doua lumi exista doar o directie de miscare: de la obiecte spre idei. Sub impresia lucrurilor si datorita Erosului omul presimte ca undeva este o lume eterna a ideilor si este cuprins de o nostalgie dupa aceasta lume. Daca n-ar fi Erosul �ntre cele doua lumi nu ar fi nici o miscare. Erosul �i ofera omului sansa de a cunoaste lumea eterna a ideilor.
Platon considera ca sufletul omului este rupt din lumea ideilor si de aceea este de origine divina. Si daca un corp material este atras �n jos, apoi sufletul, datorita Erosului, este atras �n sus. Totul �n lume tinde sa ocupe un loc conform naturii sale. De aceea sufletul este atras de lumea divinului. El este �mpins spre aceasta lume de forta Erosului. Erosul face ca sufletul sa se simta �n lumea lucrurilor doar un oaspete temporar, patria caruia este lume Ideilor.
Prin persoana lui Socrate �n dialogul "Symposion", Platon explica cum �ntelege el acest Eros. Daca interlocuitorii lui Socrate �ntelegeau Erosul ca pe un Dumnezeu fericit si frumos, apoi Socrate spune ca Erosul este nazuinta si nostalgia dupa Bine, Frumos si Adevar. Cine este deja �n posesia adevarului perfect, al Frumosului si al Binelui, cum sunt, de exemplu, zeii, acela nu cunoaste aceasta nazuinta caci se nazuieste doar spre ceea ca cineva nu are. Erosul nu este nici frumos, nici rau, nici bun. El nu este nici zeu nici om, dar este ceva de mijloc - un demon. El este ceva �ntre muritor si nemuritor, �ntre �ntelepciune si lipsa de ratiune si de aceea este mereu animat de o anumita tendinta. Erosul este iubirea prototipului etern al Binelui, Frumosului si Adevarului, nostalgia si nazuinta spre ele si nicidecum posesia lor. Erosul este simbolul eficientei si al vesnicii cautari. Un eros care ar poseda totul este o contradictie. Iubirea platonica trebuie �nteleasa deci ca setea sufletului nostru dupa tot ce este divin. Nazuinta spre nemurire. Ideile sunt scopul catre care tind toate lucrurile. Ele sunt cauza tuturor transformarilor din lume. Ram�ne de explicat cum ideile nemiscate, neschimbatoare pot fi cauza transformarilor. Aceasta ar putea fi �nteles numai privind Ideile ca fiind cauza - scop.
Teoria Ideilor si a participarii, elaborata �n dialogurile de maturitate, este supusa unei ample revizuiri autocritice �n dialogurile de batr�nete. Platon paraseste forma initiala rigida a teoriei si �ncepe a o corecta �ncep�nd cu dialogul "Parmenide". Acest dialog contine o ampla critica a teoriei Ideilor, �ntreprinsa de �nsusi Platon. El dezvaluie slabiciunile teoriei Ideilor si a participarii, formuleaza argumente �n potriva lor, dar fara a se dezice de ele. Dialogul "Parmanide" marcheaza astfel momentul unei adevarate crize �n evolutia g�ndirii platoniciene. Filosoful nu da �napoi �n fata terbilei necesitatii de a-si reconstrui teoria. A renunta �nsa la ea i se pare inadmisibil, dificultatile ce s-ar crea, dca am nega teoria ideilor, ar fi mai mari dec�t cele de care ne izbim accept�nd-o.
Critica teoriei Ideilor a �nceput, deci, �nca �n timpul vietii lui Platon, dar a fost pe deplin elaborata mai t�rziu de catre Aristotel. Cu toate neajunsurile ei teoria Ideilor a ridicat �n fata g�ndirii filosofice problemele de mare �nsemnatate. Cea mai de seama dintre acestea este problema universalului at�t sub aspectul gnesoelogic. Platon a observat ca stiinta este cunoasterea universalului este o conditie indispensabila a posibilitatii stiintei. Dar universalul si esenta presupun stabilitate, permanenta, identitate cu sine, care nu pot sa se afle �n lumea lucrurilor vesnic schimbatoare. Din aceea Platon va presupune ca universalul exista �ntr-o lume transcendenta radical deosebita de cea a lucrurilor. Teoria Ideilor este solutia idealizata a unei probleme reale si de importanta majorapentru cunoasterea stiintifica. Rezolvarea acestei probleme va fi data partial de aristotel. Dar �nainte de a fi rezolvata ea trebuie pusa �n mod explicit. Iar meritul lui Palton este de a o fi pus.
Teoria cunoasterii. �n domeniul gnosiologiei Platon, ca si �n teoria Ideilor, este continuatorul liniei lui Socrate. Aceasta pornise de la ideea ca adevarul se afla �n stare latenta �n mintea omului. Menirea filosofiei si a filosofului este de a trezi si de a aduce la viata acest adevar. Cum se explica �nsa prezenta virtuala a adevarului �n sufletul omenesc? La aceasta �ntrebare Platon raspunde pornind de la ontologia Ideilor. P�na a veni pe pam�nt si a fi �ncorporat, sufletul exista �n lumea Ideilor pure, unde contempla Binele, Frumosul, Dreptatea si celelalte Idei. �n �nchisoarea sa trupeasca el pastreaza �n stare latenta amintirea celeilalte lumi. Iar atunci c�nd prin intermediul simturilor, vine �n contact cu lucrurile, acestea trezesc �n el amintirea Ideilor corespunzatoare. �nt�lnind lucrurile frumoase, �n suflet se trezeste amintirea Frumosului, �nt�lnind fapte drepte, se trezeste �n el amintitrea Dreptatii eterne. Astfel faptul cercetarii si al �nvatarii nu este dec�t o reamintire.
Cunoasterea ca reamintire se realizeaza dupa Platon, �n mai multe trepte, corespunzatoare profunzimii ei si �n ultima instanta nivelelor ontologice. Cea dint�i este opinia sau parerea. Ea este modalitate de cunoastere pe care o �ngaduie lumea sensibila. Adevarul opiniei este �ntotdeuna numai probabil, el este mereu nesigur si de aceea opinia este interioara stiintei.
Modalitatea a doua de cunoastere este stiinta. Ea se deosebeste de opinie prin adevarul si certitudinea ei. Aceasta cunoastere are la r�ndul ei doua forme. Cea dint�i este cunoasterea discursiva, �ntemeiata pe rationament, propriei matematicii si celorlalte stiinte deductive. Este procedeul de cunoastere pe care Platon �l numeste "prin ipoteze" si care a influentat propria sa filosofie. Ideile apar pentru Palaton drept ipoteze necesare �n vederea explicarii lucrurilor, raportul dintre ele si lucrul fiind apoi elaborat �n teoria participarii. Importanta acestui tip de cunoastere si a stiintelor care �l utilizeaza, si �n primul r�nd al matematicii, este des subliniata �n dialoguri. Platon considera studiul matematicii ca o procedeutica indispensabila pentru studiul filosofiei. La intrarea �n Academie erau, se spune, gravate cuvintele: "Nimeni sa nu intre aici, daca nu a studiat geometria". A doua modalitate de intelectia pura, care este o cunoastere directa a universalului. Forma superioara a stiintei intelectuale care sesizeaza nemijlocit esente si care este str�ns legata de dialectica, modalitate cognitiva proprie filosofiei.
Psihologia Platonica. Platon considera sufletul ca av�nd o origine divina si ca numai �n urma unei vini (vezi Phaidros) sau ca urmare a unei legi universale (Timaios), acesta s-a cobor�t �ntr-un trup muritor, de care abia moartea �l elibereaza iarasi, pentru ca apoi sa primeasca o rasplata pentru faptele sale.
Sufletul are o pozitie de mijloc �ntre cele doua lumi: el este de origine divina, �nrudit cu ideile eterne, dar de aceea, el �nsusi nu este o Idee ci se poate doar ridica la intuitia ideilor. Corpul reprezinta o piedica serioasa pentru divinitatea sufletului deoarece el se lasa mereu �n mrejele micimilor vietii a poftelor si pasiunilor ceea ce face ca si sufletul sa-si �ntunice reamintirea Existentei vesnice si ademenit de mii de placeri mediocre si inferioare, sa-si uite mereu originea lui �nalta si menirea lui adevarata. O salvare din aceasta stare este posibila doar �n clipa �n care se trezeste nostalgia dupa vesnic, dupa originea lui adevarata. O salvare din aceasta stare este posibila doar �n clipa �n care se trezeste nostalgia dupa vesnic, dupa originea lui adevarata si ars de dogoarea Erosului, reuseste sa se elibereze din lumea senzorialului, si sa ia orientarea spre lumea Existentei adevarate. Hotar�tor pentru suflet este numai momentul acestei �ntoarceri, �n aceste clipe el se �ndumnezeieste. Drumul spre aceasta cunoastere este dialectica: "A cunoaste frumosul, Binele, Dreptatea �nseana pentru Platon ca si pentru Socrate, a deveni bun, frumos si drept. Si �n acest chip a te apropia c�t mai mult de divin".
�n "Phaidros" Platon compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. Unul dintre cai este de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros �ndemnurile vizitiului spre lumea Ideilor. Al doilea cal este, dimpotriva, de origine vulgara; el este �nrudit cu colbul pam�ntului si de aceea a plecat spre lumea senzoriala ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea �n sus. Vizitiul este Nusul, ratiunea.
Astfel, sufletul se compune din trei facultati sau puteri: Ratiunea (vizitiul), vointa, curajul; calul cel bun si calul cel rau (poftele - partea cea mai rea a sufletului. Astfel sufletul are trei facultati: 1) de a g�ndi (ratiunea, ce se afla �n cap); 2) facultatea afectelor si a sentimentelor, care se gasec �n piept si 3) facultatea poftelor ce se afla �n p�ntece).
Caracterul oamenilor depinde de acea facultatea a sufletului care domina �n ei: �nsetati dupa stiinta, vanitosi, iubitori de c�stig. Aceasta tipologie la Platon are valabilitate si pentru determinare a caracterelor popoarelor. La sciti si traci domneste vointa, de aici simtul onoarei la ei. Egiptenii si fenicienii sunt iubitori de c�stig, iar grecii de stiinta.
Etica Platonica. �n conceptia sa etica Platon dezvolta idei socratice. El spune ca cine cunoaste Binele este de asemenea bun si face binele. Nimeni nu face nedreptatea de buna voie, ci din nestiinta. De asemenea, ca si Socrate, Platon �mpartaseste convingerea ca a suferi din pricina nedreptatii este de o mie de ori mai bine dec�t a faptui o singura nedreptate. Etica palatonica este fundamentata tot pe metafizica ideilor, dupa cum si aceasta metafizica �si avea originea �n nazuinta etica a filosofului.
�n "Gorgias" Platon spune ca pentru viata omului sunt posibile doar doua idealuri: unul dupa care scopul ultim al existentei omului este placerea si altul dupa care Binele este scopul suprem al vietii. �ntre acestea nu exista un drum de mijloc: omul trebuie sa se hotarasca, ori pentru unul, ori pentru altul. Iata de ce accentuiaza Platon ideea socratica potrivit careia a face o nedreptate este �n toate �mprejurarile, de o mie de ori mai rau, dec�t a suferi o nedreptate. De aceea acela, care sav�rseste o nedreptate este �n toate �mprejurarile nefericit. Fericit nu este decat acela care este �n posesia Dreptatii si a Binelui.
Dar ce este "Binele" ? �n "Gorias" Platon afirma ca bun este omul care se afla �n posesia virtutii. Dupa parerea lui exista o singura virtute: stiinta despre Bine.
�n "Menon" si "Phaidon" Platon face deosebire �ntre o virtute adevarata si alta cotidiana. Aceasta deosebire descopera si mai pregnant dualismul �ntre cele doua lumi, �ntre care se petrece marea drama a sufletului uman. Lumea cu placerile ei si corpul cu necesitatile lui sunt o piedica �n calea sufletului si de aceea trebuie �nvinse. Sufletul are numai o nazuinta - de a se elibera de corp si de lumea senzoriala pentru a se �ntoarce �n patria lui nevazuta. Pornind de aici Platon dispretuieste virtutea cotidiana: placerea aici se schimba pentru placere, durerea pentru durere, teama pentru teama, de parca ar fi monede. Virtutea cotidiana considera c�stig doar bunurile pam�ntului.
Dimpotriva, Platon apreciaza �nalt doar "virtutea filosofica", care se fundamenteaza pe cunoasterea Ideilor eterne. Omul trebuie sa aiba grija �n primul rand de suflet si apoi de corp. Pentru filosof bunurile pam�ntului n-au nici o valoare: nici banii, nici puterea politica, nici onoarea. Din aceasta cauza filosoful nu este capabil sa se aranjeze �n comoditatea lumii acesteia a colbului. El se comporta asemenea unui orb din cauza ca ochii lui sunt �ndreptati spre lumea netrecatoare a Ideilor. De aceea �n dialogul "Tectet" Platon spune ca a fi bun �nseamna a fi filosof si a fi filosof �nseamna a elibera sufletul de corp prin cea mai mare stap�nire de sine (astfel �n suflet se stabilesc ordinea si masura).
Platon spune etica �n legatura cu psihologia prin aceea ca afirma ca celor trei facultati psihice le corespund trei virtuti. Fiecare facultate duce, daca este corect educata, la o virtute cardinala: g�ndirea la �ntelepciune (sofia), vointa la vitejie (andreea) si pofta la cumpatare (dophrosine). Cea mai �nalta dintre acestea este �ntelepciunea, care trebuie sa le dirijeze pe celelalte doua. Prin �ntelepciune se �nfaptuieste dreptatea. De aceea cea mai �nalta virtute e dreptatea. Menirea �nselepciunii, vitejiei si a cumpatarii este de a face posibila dreptatea. Asa am putea face urmatoarea schema:

Filosofia politica ocupa un loc foarte important �n creatia lui Platon. Una din trasaturile caracteristice principale ale conceptiei social - politice a merelui g�nditor este legatura lui str�nsa cu �nvatatura sa etica. Statul este pentru el asemeni omului, iar omul asemeni statului. De aceea omul pote fi perfect din punct de vedere moral doar �ntr-un stat bine organizat. Si invers numai niste cetateni cu adevarat culti, bine educati si virtuosi se pot asocia, form�nd un stat, �n care domneste ordinea si legea. Scopul statului este de a crea conditii pentru realizarea dreptatii.
Platon porneste de la ideea ca statul este un individ de proportii mari, "un om mare". De aceea actiunile adaugatoare ale cetatenilor, indiferent de postul ocupat si rangul social, aduc prejudicii statului si fiecarui cetatean �n parte. Virtutiile sociale si cele individuale se conditioneaza reciproc. Oamenii totdeauna �si merita societatea �n care traieste, fie ea buna sau rea. Statul este �ntotdeuna asa cum sunt cetatenii lui.
Filosofia politica a lui Platon porneste, deci, de la ideea ca natura morala a omului, dreptatea si virtutea se pot realiza numai �n mijlocul unui popor organizat �n stat. Acesta �l deschide sa descrie cum ar trebui organizat satul, pentru ca sa se realizeze dreptatea perfecta. Teoria satului bine organizat sau a satului ideal trebuie sa tina cont, pe de o parte, alcatuirea sufletului omenesc, iar pe de alta parte, de activitatile de care are absoluta nevoie societatea. �nvatatura lui Platon despre stat se bazeaza �n mare masura pe teoria sufletului. Dupa cum stim, Platon considera ca sufletul uman se compune din trei parti: ratiunea, pasiunea generala (afectiunea) si dorinta. Lor le corespund cele trei virtuti cardinale: �ntelepciunea, curajul si compatarea. Cea de a patra virtute cardinala - dreptatea. Organizarea statala trebuie sa corespunda celor trei parti ale sufletului omenesc. Pe de alta parte, societatea are nevoie de trei activitati principale: conducerea statului si elaborarea legilor, apararea lui de dusmani din afara si mentinerea ordinii interne si �n cele din urma de asigurarea bunurilor materiale. Potrivit acestor criterii, statul bine organizat va fi format din trei calse de cetateni: �ntelepti sau filosofi, care au rolul de a conduce statul si de a elabora legile, strategii, care au �n grija apararea statului si agricultorii si mestesugarii, care produc bunurile materiale.
Fiecare cetatean trebuie sa-si �ndeplineasca doar datoria ce corespunde pozitiei sale anumite. Numai atunci omul va da societatii ceea ce are mai bun de dat. Nu oricine este capabil sa participe la elaborarea legilor si conducerea statului. Si daca cineva care nu are asemenea capacitati, ar �ncerca sa conduca statul sau sa elaboreze legi, atunci �n stat se va instaura haosul, iar oamenii vor fi nefericiti. De aceea filosofia, �ntelepciunea si puterea politica trebuie sa fie mereu �mpreuna. Numai filosofii, barbati cu adevarat �ntelepti trebuie sa se afle la c�rma statului si prima lor datorie este de a-i �nlatura pe aventurierii de toata m�na, setosi de putere cu scopul de a o folosi pentru �mbogatirea personala.
�n dialogul "Republica", Platon descrie cum trebuie organizata viata �n stat pentru aparatorii si conducatorii cetatii sa nu fie ispititi de uzurparea puterii. Prima cerinta este de a nu lua proprietatea privata pentru aceste doua clase. Clasei inferioare a agricultorilor si mestesurarilor nu i se interzice nici proprietatea individuala, nici familia. Aceasta e normal deoarece aceasta clasa nu prezinta importanta politica. Au importanta �n acest sens doar cele doua clase superioare: clasa conducatorilor si cea a gardienilor. De necesitatile vitale ale acestor doua calse are grija statul. �n acest caz proprietatea pentru ei devine inutila. Ei traiesc si se hranesc �n comun, de aceea nu pot sa traiasca nici mai bine nici mai rau, nici altfel dec�t traiesc pentru ca sa-i intereseze bogatia.
Pentru a exclude protejarea de catre casele conducatoare a copiilor lor, Platon recomanda educatia �n comun a copiilor. Dupa ce se nasc, copiii sunt predati �n crese comune, unde toate mamele hranesc fara deosebire toti nou-nascuti. Dupa nastere, orice legatura personala dintre mama si copil se �ntrerupe. Astfel copiii se deprin cu g�ndul ca toti barbatii si toate femeile le sunt parintii, iar acestea �i recunosc pe toti copiii, de care au grija, ca fiind copiii lor. Educati �n comun si lipsiti de orice legatura personala, copiii se supun mai bine vietii disciplinate �n cetate. Ei nu cunosc alta familie si alti parinti dec�t cetatea. Platon opteaza pentru lichidarea familiei.
Pentru mentinerea ordinii si a unitatii satului, cea mai mare importanta o are �nfaptuirea departatii. Pentru a proceda cu dreptate, oamenii trebuie sa stie ce este dreptatea. Anume de aceea Platon este foarte mult preocupat de problema dreptatii. Dreptaea, spun Platon, consta �n aceea ca fiecare �si face datoria spre binele comunitatii. A-si face datoria este sensul dreptatii. Ea consta �n aceea ca fiecare sa fie asezat la locul potrivit. Diviziunea municii trebuie sa corespunda cu �nclinatiile oamenilor. Fiecare este bun la locul potrivit si nimeni nu este de prisos. Iata ce �nsemna dreptatea. Foarte important e ca �nainte de a deveni maturii copiii sa stie despre faptul, ca deseori �n vita �nvinge raul si domina nedreptatea. Chiar si operele de arta trebuie scrise �n asa fel, ca ele sa �ndemne sufletul spre virtute si bine. De aceea poetii, chiar cei mai talentati, dar care nu respecta aceste cerinte pedagogice, trebuie izgoniti din cetate. O sursa a raului �n stat, din cele mai daunatoare, este �mparatia cetatenolor lui �n partide, care se denumesc �ntre ele. Membrii partidelor se �ncadreaza �n lupta politica doar pentru a acapara puterea si de a o trensforma �n sursa de dob�ndire a avrerii. Prin aceasta ei se aseamana cu t�lharii si merita a fi pedepsiti.
C�nd �n societate nu se atrage atentia la formarea barbatilor superiori, conducatorilor bine pregatiti, ea intra �n faza sa de declin. Atunci �n mod inevitabil la conducere vine clasa gardienilor, care folosesc forta si curajul pentru acapararea puterii. Aceasta este prima treapta a decaderii. Nu �ntelepciunea, ci vitejia devine principiul organizator al cetatii. Telul ei devine cinstea, bunul cel mai depret, la care poate aspira vitejia. Un asemenea tip de stat, �n care domina militarii, se numeste timocratie sau timarhie. Elementul gresit al unei astfel de cetati nu este, bine�nteles, vitejia, cere trebuie sa existe si �n cetatea cea adevarata, ci �n locul nepotrivit pe care �l ocupa ea �n cetate, diloc�nd puterea nous-ului. Cetatenii �ncep sa se orienteze unilateral catre acte razboinice, devenind setosi de avere.
Atunci se produce cel de al doile declin, mai rau dec�t primul. Caci atunci c�nd si clasa pazitoare va degenera astfel, singurul ei mobil, �n locul vietii, va deveni avutia materiala. Atunci �n �ntreaga societate va �ncepe domnia moralei celei de a treia clase, �n care stap�nesc interesele particulare si pasiunile.

�nsemnatatea istorica a lui Platon

Grandioasa constructie platonica a avut o �nraurire incalculabila, mijlocita si nemijlocita, asupra viitorimii. Fara Platon n-ar fi exista Aristotel; daca n-ar fi existat Platon, n-ar fi existat nici Plotin si neoplatonismul, iar fara neoplatenism si aristotenism dogmele crestine nu s-ar fi putut �ntocmi si n-am fi avut filosofia scolastica, care, oricum a pregatit filosofia moderna. De asemenea, platonismul a fost cea dint�i doctrina din antichitate care, �n vremea Renasterii, a adus un suflu nou filosofic �n pustiul scolasticii �n decadenta; �n sf�rsit, p�na astazi, c�nd se vorbeste de o re�nviere a lui Platon, platonismul a ramas temelia idealismului �ndeopste.
Dar platonismul prezinta mari primejdii si chiar scaderi filosofice, caci adesea el �nlocuieste explicarea exacta, stiintifoca a lucrurilor cu speculatii fantastice si chiar cu mituri poetice ce pot "�nalta" sufletul, �nsa, �n schimb, nu dau dec�t o lamurire infinita si �nselatoare, care nu rezista nici experientii, nici criticii.
  Raportează
enciu 25 februarie 2011  
f.frumos totul.sa va traiasca si sa va bucurati de tot ce aveti
  Raportează
dorinbz 19 ianuarie 2011  
nu dati o pereche de pauni la schimb cu porumbei americani
  Raportează
COBRAA 26 decembrie 2010  
frumoase pasari
  Raportează
alexxxxxx21 2 decembrie 2010  
clubul crescatorilor de porumbei de agrement cibinul sibiu va invita sa participati la expozitia judeteana de porumbei pasari si animale de blana in data de 17-18-19 decembrie 2010 ce va avea locatia in incinta polsib str. alba-iulia nr. 40 sibiu vizavi de statia petrom si motel select-va asteptam
  Raportează
sile 1 decembrie 2010  
totul este frumos,succes.
  Raportează
trufa 23 noiembrie 2010  
frumosi
  Raportează
sandubogdan 23 noiembrie 2010  
cuci se numesc cosoua
  Raportează
arpik 15 noiembrie 2010  
ff
  Raportează
columbofilomg 15 noiembrie 2010  
sal
  Raportează
porumbeialbi 9 noiembrie 2010  
vand o pereche de pauni maturi! 0748 294 226(in jud alba)
  Raportează
Craciun 28 octombrie 2010  
aveti pasari frumoase,sa va traiasca
  Raportează
Cyprycutz 17 octombrie 2010  
felicitari...pte ceea ce detii...si mult succes in continuare!
  Raportează
Florin39 14 octombrie 2010  
superbe pasari.mult succes.
  Raportează
audia4 21 septembrie 2010  
VAND VOLTATI INDIENI
  Raportează
blonduldebacau 30 august 2010  
o pereche de micul alex de vanzare sau schimb cu alti papagali
  Raportează
bogikk 29 iulie 2010  
ce fazani ai de vanzare?si la ce preturi?
  Raportează
porumbeialbi 1 august 2010  
vorbim la telefon
  Raportează
porumbeialbi 24 iulie 2010  
0748294226
  Raportează
anonim
utu 20 iulie 2010  
pune un nr de telefon real nu este bun
  Raportează
lako 20 iulie 2010  
succes, fffffffffff.Incercati si la mine
  Raportează
anonim
toma vs 12 iulie 2010  
vand pui de ciobanesc carpatin
cu pedigree si carnet de sanatate
au 6 saptamani
0756821053
  Raportează
MarianCalin68 11 iulie 2010  
pune ceva poze cu fazanii pe care ii ai de vanzare. rasa,pret?
  Raportează
porumbeialbi 29 iunie 2010  
vand fazani de ornament in limita ''stocului'' dispnibil si la preturi de Criza!!0749284226
  Raportează
Către: porumbeialbi

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.